ȘCOALA GIMNAZIALĂ SOLONȚ


Adresa: Localitatea Solonţ, Judetul Bacău, cod 607580, tel/fax 0234/387742

e-mail: scoalasolont@yahoo.com
DIRECTOR, PROF. DUDĂU COSTEL

marți, 25 ianuarie 2011

24 IANUARIE, zi cu dublă semnificaţie: Mica Unire si Ziua lui Badea Cartan


Dubla semnificaţie a zilei de 24 Ianuarie

(preluare de pe www.tribuna.ro )



Într-o astfel de zi şi lună, însă din anul 1849, se năştea, în sătucul Cârţişoara, de sub streaşina Munţilor Făgăraş, cel care îşi va împrumuta numele de la aşezarea sa natală. Tot într-o astfel de zi, dar cu zece ani mai târziu, avea să fie oficializată Unirea Principatelor Române, sub sceptrul Principelui- Domnitor Alexandru Ioan Cuza. Eveniment istoric onorat, de acum încolo, ca Sărbătoare Naţională. Se împlinea, atunci, vrerea muntenilor şi moldovenilor de a se uni într-un singur stat. Lipsea, însă, Transilvania din acel stat al tuturor românilor. Acesta era şi visul mărturisit de-a lungul întregii sale vieţi de către Gheorghe Cârţan, fiu de plugar, fără pământ şi fără carte, devenit legendă vie. Dovadă stau chiar cuvintele scrise pe crucea mormântului său din cimitirul oraşului Sinaia: ”Aici doarme Badea Gheorghe Cârţan, visând la întregirea neamului”. Deziderat ce se va înfăptui abia la 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, după mai bine de şapte ani de la trecerea sa la cele veşnice, la 7 august 1911. Cărţile cărate de el în desagii grei ajungeau, pe ascuns, în casele copiilor ţăranilor români ardeleni, iobagi şi slugi pe moşiile grofilor şi nemeşilor unguri, maghiari, secui, ca şi ale baronilor saşi. În toamna anului 1896, el va porni, pe jos, către Roma, capitala Italiei, pentru a aşeza pe soclul Columnei Împăratului Traian un pumn de ţărână şi de grâu românesc, în semn de cinstire a eroilor căzuţi în războaiele daco-romane. Drumurile sale, ca şi ale altor români transilvăneni, în vizită la fraţii lor de peste munţi, aveau să devină subiecte de doine şi balade populare. Povestea uneia dintre ele am aflat-o de la un împătimit culegător de folclor, profesorul Nicolae Gastone din oraşul Miercurea Sibiului. Lui i-a ieşit în cale - în urmă cu vreo patru decenii, în satul Veştem, din apropierea Sibiului- bătrânica ” Mama Nela”, pe acea vreme în etate de peste 80 de ani. De la ea a auzit următoarele versuri-cântate: ”…M-am dus la mama să plâng/ Mama-mi pune să mănânc/ Of, mamă, dragă mumă…” Şi poezia continuă cu versurile :”…Pită şi cu trei măsline/ Eu mănânc şi mai rămâne/ Când îmi vine dor de mumă/ Ies afară, mă uit la lună/ Când îmi vine dor de tată/ Ies afară, oftez o dată/ Când îmi vine dor de fraţi/ Trec în zbor peste Carpaţi/ Of, mamă şi–ai mei fraţi…” Evident că acest cântec–doinit şi trist, învăţat de la bunicii ei, este mult mai vechi decât Marea Unire. Iar pentru că-l cinstim pe Badea Gheorghe Cârţan, la aniversarea zilei sale de naştere - 24 ianuarie 1849 - să ne reamintim că, aşa cum spune această veche doină, şi el a trecut, de multe ori, munţii din Transilvania în Ţara Românească, pentru a-şi vedea fraţii de dincolo de Carpaţi!
Ioan VULCAN-AGNIŢEANUL


        Elevii şcolii noastre au sărbătorit cum se cuvine această sărbătoare cu profunde semnificaţii patriotice.

                                

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu